Postat pe 14 septembrie 2019
Pe 14 septembrie 1928 se naște PUIU MANU, cel mai longeviv grafician și realizator de benzi desenate român. Cariera sa se întinde pe o durată de peste șase decenii, fiind iubit atât de amatorii de benzi desenate cât și de alți realizatori talentați care au fost influențați și le-a servit ca model Puiu Manu. Opera sa este foarte vastă și variată în domeniul artei grafice atât pentru copii cât și pentru adulți. A realizat și pictură, afișe, pliante etc.
A fost inspirat de Pif și Vaillant (ca și Valentin Tănase), iar în toată cariera sa a încercat să dea viață eroilor pentru a-i face pe copii să zâmbească și să viseze. Este un om extrem de activ. Dupa perioada stalinistă a comunismului romanesc, Puiu Manu a militat pentru reintroducerea benzilor desenate în publicațiile pentru copii la mijlocul anilor ’50, după interzicerea sau descurajarea apariției lor, considerându-se că benzile desenate sunt un apanaj al capitalismului sau al burgheziei. Spre sfârșitul anilor ’40 odată cu dispariția revistelor pentru copii din perioada interbelică, apar pe hârtie de calitate inferioară revistele socialiste sau comuniste, unele dintre ele după modelul ideologic sovietic.
Puiu Manu a studiat la Institutul de Arte Plastice din București ca toți marii graficieni, pictori și sculptori români contemporani. În timpul studenției umbla cu mapa cu planșe la subțioare pe care desena tot ce vedea, așa cum mărturisește.
Anii 1954 – 1962 reprezintă perioada de reviriment a benzii desenate românești, dar nu la fel ca cea de dinainte de anul 1948. Puiu Manu face parte integrantă din generația care reintroduce banda desenată în publicații. Alți colegi de generație sunt: Burschi Gruder, Radu Duldurescu (Dures), Dem Demetrescu, Nicolae Nobilescu, Nell Cobar și Livia Rusz. Ca sporturi de performanță a practicat yachting-ul si ski-ul, ajungând în lotul national de yachting. Mărturisește într-un interviu că jumătate din viață și-a petrecut-o pe apă. De aici se explică preferința lui pentru benzile desenate cu aventuri pe apă, cum ar fi Toate pânzele sus sau aventurile lui Dim Dunăreanu. Este un artist desăvârșit în redarea acțiunii și mișcării în benzile desenate cunoscând toate secretele și tehnicile de realizare a scenelor. Pentru Puiu Manu „banda desenată înseamnă mișcarea care poate să trezească imaginația unui copil”.
ARICI POGONICI
ÎNTÂMPLARE CU O MINGE – 1958
ARICI POGONICI ÎN VIZITĂ LA COOPERATIVA COLECTIVĂ
NIC ȘI PIC LA SĂNIUȘ – 1961
POVESTE FĂRĂ CUVINTE
LA NOI ÎN COLECTIVĂ
UN MECANIC ADEVĂRAT
SPITALUL PĂPUȘILOR
MAC-MAC – 1962
CINE-I MAI ÎNALT
DE CE PLOUĂ ?
DE CE TUNĂ ? DE CE FULGERĂ ?
PUTEREA APEI
APA
ALMANAHUL ȘOIMII PATRIEI
FATA BABEI ȘI FATA MOȘULUI – 1988
O transpunere în versuri de Elena Dragoș a binecunoscutei povești de Ion Creangă pe 6 pagini. O poveste în versuri foarte frumos și bogat ilustrată.
A DOUA LUNĂ – 1990
Scenariu de Horia Aramă, pagini din almanah cu autograful lui Puiu Manu. Este o bandă S.F. de 4 planșe a cărei acțiune se petrece în anul 3021 la un centru de observație a cosmosului. Este singura bandă semnată de dânsul care a apărut în almanahul Șoimii patriei.
CRAVATA ROȘIE
MONTEZUMA – 1957
În 1957 debutează în revista Cravata Roșie cu banda intitulată Montezuma artistul care va încânta copilăria multor generații de copii din anii gri ai comunismului. Culorile calde pe care le folosește în crearea benzilor sunt întocmai ca și sufletul său. Scenariul acestei benzi a fost scris de Mircea Sântimbreanu.
MISTERUL VULCANULUI STINS
STEAUA ROBILOR
PRIMA LECȚIE
TOATE PÂNZELE SUS – 1958
O primă încercare de realizare a unei benzi desenate după un roman de aventuri al lui Radu Tudoran cu care Puiu Manu era prieten este întreruptă după apariția a numai 4 planșe în două numere ale revistei. Proiectul va fi reluat în anul 1973 cu succes și refăcut apoi în ultimii ani într-o nouă concepție grafică. Despre acest subiect voi da alte detalii într-un subcapitol mai jos dedicat albumelor aparute în colecția Stadion.
S.O.S. ANTARCTICA – 1959
Scenariu de Mihaela Borza și V. Ciupercescu
TÂNĂRA GARDĂ – 1961
DACĂ TOȚI TINERII DIN LUME – 1962
Scenariu după nuvela lui Jacques Remy
95 DE ORE ÎN COSMOS
METAMORFOZA
SUFLETUL OMULUI ROBOT – 1965
PENTRU OM NU EXISTĂ IMPOSIBIL – 1966
Adaptare după romanul Chemarea nesfârșitului, de Ion Mânzatu
CUTEZĂTORII
VACANȚELE UNUI TÂNĂR LINIȘTIT – 1968 – 1974
„Vacanțele unui tînăr liniștit” este titlul unei benzi misterioase, în alb-negru, în ton cu vechimea ei – 1968 – , cu scenariu de Alexandru Bogdan și desene de V. Baciu. Următorul episod are același titlu, este într-un alt registru, a apărut în 1971 și cu acest prilej se lămurește și un mic secret, desenatorul ambelor serii este Puiu Manu, sub diverse pseudonime: Vasile Baciu (un prieten), Alexandru Bogdan, Ion Corneliu și Costache Anton. Personajul Dim Dunăreanu va fi reluat chiar și după 40 de ani de la apariție, în albumele mai recente cum ar fi Sarabandă în Golful Aden. El este inspirit parcă din filmele cu James Bond sau Indiana Jones. Îndeplinește 12 munci sau „misiuni denotând curaj, perseverență, fermitate, cutezanță în a etala virtuți intelectuale și fizice…” pentru onoarea de a face parte din Clubul Cutezătorii.
VUIA
MAGELLAN
Scenariu de Val Tebeica
SEMNALUL
Scenariu de Alexandru Mitru
IZBÂNDA
Scenariu de Alexandru Mitru
DRUMUL MIRODENIILOR
Scenariu de Val Tebeica
NOILE ISPRĂVI ALE LUI DAN BUZDUGAN – 1969
Scenariu de Dumitru Almaș
ARCAȘII LUI ȘTEFAN CEL MARE
Scenariu de Costache Anton, desene de Albin Stănescu și Puiu Manu; seria completă: 18 episoade.
Lui Sion Sidi-Ahmed – fratele temutului Mamac-han – i se aduce știrea că oșteni neînfricați au închis toate drumurile de întoarcere. Lupta hotărâtoare se dă la Vadul Zimbrilor, unde căpitanul Costea Gînju, calugărul Manoilă, Toma Piticu și Oană Cerb prind o pasare rară: pe însuși Sion Sidi-Ahmed.
MICUL OSTAȘ – 1970
Scenariu de Ion Grecea
BĂIEȚII DE PE STRADA MEA – 1971
Scenariu de Octav Pancu-Iași
CAVALERII AERULUI – 1972
Scenariu de Radu Theodoru
BALADĂ EROICĂ – 1974
Scenariu de Octav Pancu-Iași; seria completă: 16 p.
În timp ce în zilele imediat următoare actului de la 23 august 1944 locotenentul utecist Val Dunăreanu, colaborator al unui serviciu secret al armatei române, lucra în biroul său, aplecat asupra unor importante documente strategice…
BALADĂ VALAHĂ – 1975
Scenariu de Alexandru Mitru, seria completă: 17 planșe.
Capitanul Ion a atacat o coloană de căruțe care, sub conducerea lui Radu cel Frumos, transportau la Giurgiu tributul cerut de turci în aur, obiecte de preț, fete și băieți. Lupta a fost încununată de succes. Dreptatea s-a împlinit.
IMPLANTUL
Scenariu de Tudor Negoiță
EROII DE LA PLEVNA – 1977
Scenariu de Vasile Mănuceanu, seria completă: 23 p.
Serialul marca împlinirea a 100 de ani de la Războiul de Independență.
Era în vara anului 1877. Decretul de mobilizare a armatei române chema sub arme pe toți copiii țării. Bărbați în floarea vârstei sau încărunțiți urmau cu însuflețire glasul datoriei.
LA PORȚILE SEVERINULUI – 1979
Scenariu de Ion Grecea
URIAȘA PUTERE
Scenariu de Ilie Tanasache
O VICTORIE DINTRE ATÂTEA VICTORII – 1981
Scenariu de Mihai Stoian
ESCADRILA NEMURITOARE – 1982
Scenariu de Ovidiu Zotta/Dinu Alexandrescu. Acțiunea se petrece în anul 1945.
„Gheorghe Tomoiu și Doru Nicolau au fost parașutați undeva, departe, îndărătul liniilor fasciste. Cei doi piloți au o misiune importantă și periculoasă: să descopere experimentele secrete care au loc pe un aerodrom hitlerist…”
TUDOR
Scenariu: Alexandru Mitru, seria completă: 12 planșe.
Pe malul înalt, prăpăstios al unui râu năvalnic de munte, doi băieți de 13-14 ani sunt cu caii la păscut.
ENIGMELE LUI DOREL
La fel de așteptate ca și benzile desenate de pe ultima pagină a revistei „Cutezătorii” erau „Enigmele lui Dorel”, un fel de mini-benzi care puneau la încercare istețimea cititorilor. Primele episoade cu „Enigmele lui Dorel” le-am gasit în revistele din 1980, iar desenatorii care l-au întruchipat pe Dorel de-a lungul anilor au fost Pompiliu Dumitrescu, Puiu Manu, Valentin Tănase, Radu Vintilescu, T. Valeriu, Sorin Anghel, iar scenariul i-a aparținut lui Sandu Alexandru (Ovidiu Zotta).
EROII DIN DEALUL SPIRII
VITEJII CĂPITANULUI SCRIDON
Scenariu de V. Bîrza și C. Diaconu; seria completă: 9 p.
23 octombrie 1944. În preajma orașului Carei, unități ale armatei române se aflau angajate în lupte crâncene împotriva fasciștilor. În această zi, căpitanului george Scridon, detașat aici, în prima linie a frontului, de la altă unitate, i se încredințează comanda batalionului 1 din regimentul 92 infanterie.
Refuzând spitalizarea în spatele frontului, căpitanul Scridon se întoarce în linia întâi, unde la 13 ianuarie 1945, batalionul său era angajat, împreună cu alte unități ale armatei române, în lupte violente în masivul Silicra Planina.
OPERAȚIUNEA „CER SENIN” – 1984
Scenariu Sandu Alexandru
MESAJUL
Scenariu de Sandu Alexandru
COMOARA DIN CETATEA ILIRIA – 1985
Scenariu de Ileana Pita
TORENTUL – 1986
Scenariu de Petre Luscalov
O ECHIPĂ PENTRU LOCUL I
Scenariu de Sandu Alexandru
S-A PETRECUT ACUM 2500 DE ANI
Scenariu de Sandu Alexandru, desene semnate Anca Nazarie (fiica lui Puiu Manu)
SECRETUL TABLOULUI – 1987
Scenariu de Sandu Alexandru
RALIUL
Scenariu de D. Lazar, desene de Puiu Manu și Anca Nazarie
JURNAL DE BORD
Scenariu de Mircea Novac
CEI TREI VITEJI – 1988
Scenariu de Petru Demetru Popescu, seria completă: 11 planșe.
La curtea domneasca din București sosesc în zori trei voinici, cerând să se înfățișeze voievodului. La Brâncoveanu se găsește și vestitul cărturar Constantin Cantacuzino stolnicul.
STÂNCA VULTURILOR – 1989
Scenariu de Constantin Diaconu
AUGUST DE FOC
Scenariu de Mihai Stoian
ALMANAHUL CUTEZĂTORII – 1982
DETECTIVII DINTR-A VII-A C
Scenariu de C. Diaconu, 8 planșe.
ALMANAHUL VACANȚA CUTEZĂTORILOR
PILOȚI DE VÂNĂTOARE – 1988
Scenariu de Sandu Alexandru
PUIUL DE ELEFANT – 1989
Scenariu de Sandu Alexandru
LUMINIȚA
POVESTEA LUI TOM WATTSON – 1959
TIMUR ȘI BĂIEȚII LUI – 1960
Scenariu după romanul Comandantul fortăreței de zapadă de Arkadii P. Gaidar, volum apărut în anul 1949 la Editura De Stat – Literatură pentru copii și tineret.
MISIUNEA A FOST ÎNDEPLINITĂ
EXPEDIȚIA CELOR 5 – 1961
ASTĂZI VĂ POVESTIM DESPRE STEAGUL ROȘU
O ZI MARE
POVESTE FĂRĂ CUVINTE
VOLODEA DUBININ
VANEA ȘI MIHAȘ – 1962
PETICILA ȘI ANDREI FAC CU MAIMUȚOIUL TREI – 1970-1971
Scenariu de Octav Pancu-Iași
ASALTUL CARPAȚILOR – 1975
Scenariu de Vasile Mănuceanu
ȘI ȘCOLARII AU LUPTAT PENTRU UNIRE – 1976
Scenariu de Dumitru Almaș
PRIETENII – 1982
Scenariu de Sandu Alexandru
PLANETA DISPARUTĂ – 1985
Scenariu de Horia Aramă
Între anii 1985 – 1989, considerată perioada cea mai neagră din „Epoca de aur” socialistă, Puiu Manu realizează constant benzi de câte două planșe sau pagini pe diverse subiecte de actualitate, istorice, aventuri, S.F., adică genurile acceptate oficial. El mărturisește că avea cam două zile la dispoziție pentru a desena cele două planșe, până să intre la tipar. Joi primea comanda și până sâmbătă trebuia să termine treaba pentru care era plătit foarte bine atunci. Titlurile benzilor de câte două pagini mai jos:
SCRISORI DIN CÂMPIA DE FLORI ȘI CĂRBUNE
TINERII DIN VALEA STELEI
FILE DE LEGENDĂ
DIN CRONICA DE AZI A ȚĂRII
PE ACEASTĂ VALE VA TRECE UN TREN
Peste ani și ani, când acești oameni ai șantierului național al tineretului vor deveni bunici, vor povesti desigur nepoților: a fost odată, pe valea Miței, o mlaștină pe care am secat-o cu pământul escavat dintr-un deal. Când acest lucru a fost gata, am dat sfoară în țară că aici, la Zalău, visăm cu ochii deschiși o cale ferată…
PODUL
VELE ÎNFRUNTÂND PACIFICUL – 1986
Scenariu de Lidia Novac
TRAIAN VUIA – CUTEZĂTORUL
Scenariu de I.M. Ștefan
VITEJII DIN BATERIA 21
LEGĂMÂNTUL
Scenariu de Iuliu Rațiu
VITEJII
Scenariu de Petru Demetru Popescu
MIRCEA CEL MARE LA ROVINE
FLOAREA DIN DECEMBRIE
Scenariu de Petru Demetru Popescu
NICI PE AICI NU SE TRECE
Scenariu de Vlaicu Bârna
SPRE PLANETA DIAMANT
Serial după scenariul lui Gheorghe Brăescu.
150 DE ANI DE LA NAȘTEREA LUI ION CREANGĂ – AMINTIRI DIN COPILĂRIE – 1987
CONSTELAȚIA GALBENĂ DIN UMBRA PĂDURII
Scenariu de Lidia Novac
LIVADA BRIGADIERILOR
Scenariu de Ștefan Zaides
CEALALTĂ BĂTĂLIE
Scenariu de Ștefan Zaides
CEA MAI FERICITĂ CLIPĂ
LA COTA 40
Scenariu de S. Zaideș
EROI DE EPOPEE – PENEȘ CURCANUL
Scenariu pe versuri de Vasile Alecsandri
EROI DE EPOPEE – I. D. PASTIA
DECEBAL, REGELE TUTUROR DACILOR
GRENADIERUL
PENTRU ȚARĂ
Scenariu de Petru Demetru Popescu
BĂIATUL ȘI CARTEA
Scenariu de S. Alexandru
DIN VREMEA UNIRII – 1988
OȘTEANUL REVOLUȚIEI
VREMEA LUI BRÂNCOVEANU
CANTEMIR ȘI NECULCE
Scenariu de Petru Demetru Popescu
SURPRIZA
Scenariu de Ștefan Zaides
BALONUL CĂPITANULUI FERECHIDE
Scenariu de Daniel Cocoru
MILCOVIA
Scenariu de Mircea Micu
AUREL VLAICU
Scenariu de Ion Dodu Bălan
EROI DE EPOPEE – MAREA UNIRE
UNIRE-N CUGET ȘI-N SIMȚIRI – 1989
PRIETENIA
Scenariu de Ion Dodu Bălan
SCRISOAREA III
PIONIERIE, ANI DE BUCURIE
Scenariu de Mircea Micu
1 MAI
BĂLCESCU
FAPTE DE NEUITAT
SECȚIA DE ARTILERIE NEMURITOARE
EROUL DE LA OARBA DE MUREȘ
Scenariu de P.D. Popescu
INIMI VOIOASE, FAPTE FRUMOASE
ARCUL DINTRE CRESTE
SCÂNTEIA PIONIERULUI
ÎN CAREU – 1961
ISPRĂVILE LUI ISCUSICI – 1962
FRIGUROSUL
LENEVICĂ ÎN VACANȚĂ
COLECȚIA STADION
ȘOIMII MOLDOVEI – 1969
TÂNĂRUL ȘI MAREA – 1972
BUSOLA NU ARATĂ NORDUL – 1973
TOATE PÂNZELE SUS – 1972 – 2010
După cum mărturisește Puiu Manu, el și-a petrecut jumătate din viață pe apă, fiind campion național de yachting în 1956 și câștigând competiții internaționale. A navigat pe mările din jurul Oceanului Pacific, acest lucru făcând ca genul preferat de benzi desenate să fie aventurile pe mare. Toate pânzele sus !, Vacanțele unui tânăr liniștit, Tânărul și marea, Busola nu arată nordul, Dim-Sarabandă în golful Aden, Vele înfruntând Pacificul, Jurnal de bord sunt doar câteva titluri pe care le-a realizat. Personajul Dim Dunăreanu, creat de el, apare în câteva dintre acestea și are un nume predestinat pentru apă.
În anul 1954 apare romanul Toate pânzele sus ! de Radu Tudoran.
Prima variantă completă a romanului grafic apare în 1972 la editura Stadion, în alb-negru și portocaliu ca și o culoare de fond pentru contrast. Doar coperta e puțin mai colorată.
În anul 1976 se realizează serialul TV color în 12 episoade cu același titlu, iar Puiu Manu mărturisește că producătorii și regizorii s-au folosit de desenele sale în filmarea diferitelor scene și decoruri. Acesta este serialul românesc de aventuri cel mai difuzat și vizionat din toate timpurile.
În 2010 cu ocazia centenarului nașterii lui Radu Tudoran (pe numele său real Nicolae Bogza, fratele lui Geo Bogza) cu care Puiu Manu era prieten, seniorul benzilor desenate românești realizează un nou roman grafic color așa cum se poate vedea mai jos.
Culorile pictate cu pensula la propriu de Puiu Manu sunt extraordinare pe planșele originale. Spre exemplu, furtuna care surprinde goeleta are o culoare fantastică, și valurile Oceanului Atlantic au o culoare specifică. Dealtfel, datorită atâtor mulți ani petrecuți pe ape, un ochi mai experimentat ar putea să observe pe parcursul desfășurării acțiunii că apa de Dunăre are o culoare, apa din Marea Neagră are o altă culoare specifică și oceanele firește au cu totul alte culori. Nimic nu este la întâmplare.
Iată planșele originale color ale personajelor Anton Lupan și Adnana din ediția 2010.
ION VODĂ CUMPLITUL – 1974
Mai jos sunt 2 imagini cu planșe originale expuse la Palatul Suțu (Muzeul municipiului București) cu ocazia expoziției Puiu Manu în aprilie 2019.
DIM DUNAREANU – SARABANDA IN GOLFUL ADEN – 2012
IONIȚĂ TUNSU HAIDUCUL – 2013
CĂPITANUL RO – 2016
ISTORIA E CEA MAI FRUMOASĂ POVESTE – 2018
TREI POVEȘTI NEMURITOARE
ALMANAHUL COPIILOR
ESCADRILA NEMURITOARE – 1984
Scenariu de Sandu Alexandru
GLASUL TRECUTULUI – 1990
Este o adaptare a povestirii cu același titlu de Ion Hobana, în 6 planșe.
UNIVERSUL COPIILOR
TREI LUNI DE VACANȚĂ ÎN TRECUT – 1990
A apărut inițial în revista Universul copiilor în 1990, apoi reeditat în album în 2016.
In anul
LICURICI
I-HA MĂGĂRUȘUL ZBURĂTOR
FETIȚA CU CHIBRITURI – 2007
MONOGRAFIA 2009
Dodo Niţă si Alexandru Ciubotariu fac încă o surpriză uriașă amatorilor de BD din România și nu numai lor: zilele trecute a ieșit din tipografie monografia Puiu Manu, unul dintre cei mai longevivi, prolifici şi talentaţi creatori de benzi desenate din România, autor multivalent, de BD istorice, de aventuri şi science-fiction, apreciat de două generaţii de cititori ai revistelor pentru copii din perioada socialistă.
În cele 48 de pagini ale monografiei puteţi afla informaţii inedite privind atât viaţa artistică cât şi personală a marelui artist, care a fost şi rămâne un adevărat globe-trotter dar şi un sportiv de performanţă (schi şi yachting).
Volumul este bogat ilustrat cu reproduceri după planşele sale (unele scanate direct după originale), planşe publicate între 1955-2009. Coperta, în culori, reprezintă un auto-portret al autorului, pilotând yacht-ul benzilor desenate.
Puiu Manu, la lansarea monografiei
După o lansare de succes ne rămân doar imaginile și amintirile plăcute. Atât pentru cei care au putut participa la acest eveniment, cât și pentru neparticipanți, îmi face o deosebită plăcere să vă transmit câteva imagini de la „locul faptei”.
Bucuria celor care au participat a constituit-o prezența domnului Puiu Manu, care ne-a prezentat o mică parte din creațiile sale de-o viață în domeniul graficii și benzilor desenate.
Personalitate foarte generoasă și de o modestie demnă de invidiat, domnia sa a avut amabilitatea să ne facă dedicații, pe monografia lansată cu această ocazie și să ne împărtășească din amintirile legate de creațiile sale.
Pe toți prietenii benzii desenate îi așteptăm și la alte manifestări care, cu siguranță, vor crește ca număr și interes.
Cu deosebită stimă,
Paul Ioanid
În anul 2019 apare a doua ediție a Monografiei, revăzută și adăugită, cuprinzând 80 de pagini. Mai jos coperta acestei ediții și pagina cu dedicațiile domnilor Dodo Niță și Puiu Manu pentru mine.
EXPOZIȚIA DE BENZI DESENATE DE PUIU MANU
Între 2 și 30 aprilie 2019 s-a desfășurat la Muzeul Municipiului București de la Palatul Suțu această expoziție, al cărui vernisaj a avut loc pe 9 aprilie, ora 18. Tot cu această ocazie s-a lansat a doua ediție a Monografiei Puiu Manu de istoricul și criticul de benzi desenate Dodo Niță.
La vernisaj au vorbit Mădălina Diaconu, Mihai Grăjdeanu, Dodo Niță, Valentin Tănase și Puiu Manu. Iată ce au spus 3 dintre ei:
Mihai Grăjdeanu: Revenim la Palatul Suțu, care este a doua locație după Casa Filipescu-Cesianu. Cele mai recente ediții ale Salonului de Bandă Desenată s-au desfășurat acolo. Mă bucur că au venit și copiii de la clubul de benzi desenate pe care îl coordonez la Opera comică pentru copii și au fost foarte interesați de expoziție, de planșe și sper ca ei să păstreze această idee, poate peste câțiva ani vor deveni creatori de benzi desenate. Împlinim 6 ani de benzi desenate la Muzeul Municipiului București. Am început în 2014 împreună cu Mădălina Diaconu, am făcut cunoștință cu o personalitate a Bucureștiului, un om deosebit, istoricul Adrian Majuru, directorul muzeului. I-am propus banda desenată, a fost foarte deschis, fiind un pasionat de benzi desenate și în copilăria domniei sale și am pornit pe acest drum cu multe de povestit. În 2014 aici am deschis evenimentele de bandă desenată cu prima ediție a Salonului. Anul acesta (2019) bineînțeles am continuat, ne-am angajat să realizăm lucruri deosebite, să începem o serie inedită cu istoria benzii desenate, mai ales maeștrii benzilor desenate românești. Împreună cu Mădălina, pe parcursul acestor expoziții, încercăm să luăm o serie de interviuri pe care să le păstrăm ca material pentru generațiile următoare, pentru voi ca să vă aduceți aminte, mai ales că ați achiziționat și un album cu autograf de la maeștrii și vă mulțumesc că ați venit !
Valentin Tănase: Puiu Manu este veteranul de necontestat al benzii desenate românești. Banda desenată românească nu are amploarea pe care a avut-o banda desenată americană sau banda desenată europeană, dar, cu toate acestea, are o istorie care nu e de ieri-alaltăieri. În perioada interbelică în revistele de specialitate pentru copii apăreau benzi desenate americane care atunci guvernau piața de profil, apărea de pildă prince Valliant, Mandrake magicianul, Tarzan, dar în același timp apăreau și benzi autohtone, era acel Haplea al lui Iorda și alții. Exista atunci un schimb și contact între ce se întâmpla în America și ce se întâmpla la noi. După al doilea Război Mondial când România a intrat în acea sferă de influență sovietică în spatele cortinei de fier raporturile acestea cu occidentul s-au cam întrerupt. Au intervenit însă influențele din partea sovieticilor. Chiar dacă erau impregnate de ideologie, revistele sovietice au propus ilustratori foarte mulți și foarte talentați și în acest climat s-a format ilustrația și banda desenată românească. Au apărut spre sfârșitul anilor 1950 către 1960 reviste care au făcut istorie, Cravata roșie, Luminița, Scânteia pionierului, Arici pogonici. Ceva mai târziu, peste aproape un deceniu a apărut și Cutezătorii. Aceste reviste au promovat și au propus autori români originali, un demers propriu cu originalitatea și stilul fiecăruia. Acești desenatori au format gustul copilăriei, nu neapărat al copilăriei mele sau al generației mele, dar și al generațiilor care au urmat mie și vreau să cred că și generațiile de astăzi încă pot fi influențate de acei maeștrii ai benzii desenate care s-au lansat în anii 1950-1960. Printre aceștia un nume de prestigiu și de marcă a fost Puiu Manu. Pe lângă el mai erau Radu Duldurescu care se semna și Dures, mai era Nicolae Nobilescu, Burschi Gruder, Livia Rusz. Mai târziu a apărut o generație mai tânără, Pompiliu Dumitrescu, Vintilă Mihăescu, Albin Stănescu, Coca Crețoiu-Șeinescu, care nu făcea bandă desenată, dar făcea ilustrații și coperți de carte pentru copii minunate. Acești desenatori au format bucuria unei copilării. Am mai avut o generație. Desenele lor rămân într-o memorie afectivă, într-un sertar de amintiri de bucuria copilăriei. Față de ceilalți confrați ai săi, Puiu Manu avea o mare versatilitate, era un artist polivalent. El putea să facă cu egal aplomb, cu egală măiestrie bandă desenată realistă, bandă desenată comică, putea să facă ilustrație independentă, copertă, afiș, genuri care implică specializări și abordări diferite. În domeniul benzii desenate realiste, Puiu Manu a abordat toate temele. A făcut și bandă istorică și bandă de actualitate, de aventură și de science-fiction cu acea seriozitate, cu acel talent, acea dăruire care l-a caracterizat dintotdeauna. Aș spune că desenul lui Puiu Manu e recognoscibil dintr-o dată, chiar dacă îl vedem fugitiv într-o casetă dintr-o bandă desenată, îl recunoaștem într-o clipă pentru că este personal și este al lui. Aceasta definește un artist de anvergură, felul de a fi personal, de a fi original și de a fi oricând recognoscibil indiferent de tema pe care o alege, chiar dacă el e foarte implicat în acea temă. Despre desenul lui Puiu Manu aș putea să spun că are un desen expresiv, un desen sintetic, un desen foarte dinamic, în plină mișcare întotdeauna, un desen care este tot timpul fluid, curge frumos, are un echilibru perfect între zonele de negru și alb și la fel o dozare perfectă între zona de hașură și zona de reliefare. Sunt niște caracteristici pe care le observ eu și pe care cred eu că îl definesc pe maestrul Puiu Manu. De-a lungul timpului, vreau să vă spun că mi-a fost marcată copilăria de aceste desene, în special de Puiu Manu, pe care l-am urmărit chiar și când eram deja adolescent și îl urmăream în revista Cutezătorii. Domnia sa n-a avut numai bandă desenată de revistă, dar a făcut și album de bandă desenată, adică este unul din autorii de albume de bandă desenată. Albumele erau apariții relativ rare în acea perioadă. Îmi amintesc și eu, cum a scris Dodo Niță în această monografie, că am descoperit încă înainte de album, că în revista Cravata roșie a publicat serialul Toate pânzele sus. Eram încă un copil atunci, dar am fost fascinat de desene. Grație acelor desene am luat romanul pe care l-am citit din scoarță în scoarță și de atunci a devenit unul din romanele mele preferate. Se vede treaba că maestrul a iubit mult această temă pentru că a revenit de două ori. O dată în 1972 a apărut un album și acum a revenit în anii din urmă cu un nou album. A profitat și de faptul că domnia sa este un yachtman, adică a făcut yachting de performanță, deci cunoaște marea și poate s-o interpreteze ca nimeni altul. În clipa de față maestrul Puiu Manu își manifestă o vervă a creației pe care foarte puțini o mai au. Dânsul este ultimul mohican al unei generații care practic nu mai există. Până în clipa de față a lucrat cu Marius Leștaru, profesor de istorie, cu ministrul Adrian Cioroianu, istoric și un pasionat al benzilor desenate și sunt încredințat că și acum în fiecare zi maestrul Puiu Manu se așează la planșeta de desen și face câteva imagini. A fost pentru mine o onoare să pot să vă spun câteva gânduri ale mele și să-i mulțumesc aici în public pentru faptul că mi-a bucurat copilăria cu ceea ce a realizat domnia sa. Îi doresc maestrului Puiu Manu, care este o legendă vie, îi doresc sănătate, putere de muncă în continuare, inspirație și să ne bucure și de aici înainte cu ceea ce vedeți expus aici.
Dodo Niță: Așa cum bine a remarcat domnul Mihai Grăjdeanu, aici suntem cititori din mai multe generații și suntem prezenți aici, dar în România se pot număra mai multe generații de cititori datorită longevității artistice a maestrului, peste 65 de ani dedicați benzii desenate. Noi am început de la vârsta copilăriei să citim benzi desenate și uitați, acum suntem bătrâni, suntem cu barbă albă și continuăm să citim benzi desenate. Copiii din generația anilor 1950-1960 citeau benzi desenate ale domnului Manu în Scânteia pionierului, Cravata roșie, Luminița, Arici pogonici. Copiii din generația anilor 1960-1970 citeau aventurile lui Dim Dunăreanu din revista Cutezătorii, dar și din albumele de la editura Stadion. Copiii din generația 1980-1990 așteptau cu sufletul la gură un nou episod din serialul extraordinar Trei luni de vacanță în trecut care a apărut în mai multe numere din revista Universul copiilor și în sfârșit copiii din generația anilor 2000-2010 citesc în continuare benzi desenate ale domnului Puiu Manu în albume scenarizate de profesorul Marius Leștaru sau în serialul Istoria e cea mai frumoasă poveste în benzi desenate care a apărut timp de trei ani de zile în noua revistă Cutezătorii editată la Ploiești. Până la această expoziție nu aveam o imagine completă asupra vastității operei grafice a domnului Puiu Manu. Într-adevăr, aici în expoziție, avem planșe publicate în anii 1960 până la planșe editate acum 2-3 ani de zile în revista Cutezătorii. Și sunt planșe originale pentru că domnul Valentin Tănase a spus foarte lucruri, dar n-a spus despre domnul Puiu Manu că este unul dintre puținii care mai desenează de mână, toate noile generații preferând să deseneze pe calculator. Vastitate operei grafice, avem aici benzi desenate și domnul Manu a ilustrat peste 100 de cărți pentru copii de toate vârstele, a desenat peste 100 de afișe, în special utilitare, dar nu numai, pentru diverse ministere și instituții ale epocii. Despre toate acestea puteți afla din această carte, Monografia Puiu Manu, pe care o lansăm astăzi la apă în timpul vernisajului expoziției organizate aici la Palatul Suțu și aș vrea să vă spun că tot ce nu știați despre domnul Puiu Manu, despre opera grafică veți găsi în această carte, veți găsi în special foarte multe schițe și desene inedite, veți găsi informații despre cum se crează o bandă desenată, despre cum a colaborat domnul Manu cu diverși scenariști și în special cu profesorul Leștaru, scenaristul său preferat din ultimii 10 ani, veți găsi inclusiv detalii de culise, inclusiv problemele pe care le-a avut maestrul Puiu Manu cu cenzura comunistă, veți găsi în premieră desene cenzurate care nu au apărut nicăieri decât în această carte, veți găsi toate informațiile. Eu cred că am muncit mult la această carte, m-am documentat, am fost la biblioteca academiei, am luat toate revistele la mână, am stat mult de vorbă, am petrecut foarte mult timp împreună în diverse expediții pe care le-am făcut prin țară, participări la saloane naționale și internaționale de benzi desenate. Domnul Manu a povestit foarte multe lucruri interesante aici, iar cartea se adresează atât fanilor lui Puiu Manu cât și fanilor benzilor desenate, în general. La final vreau să mulțumesc ca la premiile Oscar. Cartea aceasta este cel mai important premiu pe care l-am primit vreodată în viață și vreau să mulțumesc domnului Puiu Manu că m-a primit în casa dânsului, în ultimii 5 ani am colaborat foarte aproape și să știți că avem agenda completă până în anul 2020. Vă mulțumesc !
BIBLIOGRAFIE:
- Istoria benzii desenate din Romania 1891 – 2010 – autor Dodo Niță și Alexandru Ciubotariu
- O viață în bandă desenată: cine este Puiu Manu, cel mai longeviv desenator din România ? Și cum arată o lume plină de super eroi și zâmbete de copii – autor Andreea Toma
- Dicționarul benzii desenate din România – Dodo Niță
- Blog Cutezătorii
- Lambiek Comiclopedia
- Muzeul Municipiului București – Palatul Suțu (Mădălina Corina Diaconu, Mihai Ionuț Grăjdeanu)
- Paul Ioanid
- Vasile Isache
- Roz Dacian
- Colecția revistelor Arici pogonici, Cravata roșie, Cutezătorii, Luminița, Scânteia pionierului
Arheologiacopilariei 1.0 