Postat pe 1 septembrie 2019
Al doilea episod dedicat marilor desenatori ai publicațiilor pentru copii este dedicat foarte talentatului pictor și grafician Albin Stănescu, totodată al doilea desenator preferat al meu și al multora. Câteva date biografice și despre opera lui putem citi în ultimul album B.D. apărut, adică o reeditare a serialului „Miu al-Florilor”, apărut inițial în revista Cutezătorii. În această introducere autorul Dodo Niță se referă și la graficianul Ion Deak Cluj cu care a fost coleg de facultate și de generație Albin Stănescu. Împreună au realizat acest serial haiducesc reeditat în anul 2017.
A urmat cursurile Scolii Medii de Arhitectura, avànd-o ca si colega pe sora sa, Laura.
Dupa absolvirea liceului, urmeaza trei ani de serviciu obligatoriu ca desenator tehnic la Institutul de Proiectari Energetice ce se ocupa in acea perioada cu proiectarea si construirea barajului de la Bicaz.
Incepand din 1958 studiaza la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu-Bucuresti, in primul an urmand cursurile de pictura la clasa prof. Tiberiu Krauss, iar din anul al doilea alege sectia de grafica unde il are ca profesor pe C. Ivancenko.
Inca din anii de facultate, incepe sa colaboreze ca grafician (banda desenata, ilustratii) cu diferite reviste, printre care Luminita, Cutezatorii, Editura Tineretului, Facla, Universul copiilor si ca ilustrator de carte la editura Ion Creanga.
ȘOIMII PATRIEI
CU EI VREAU SĂ SEMĂN – 1980
EROII DE LA GRIVIȚA – 1988
DUNĂRE VOINICUL
ÎN DRUM SPRE ȘCOALĂ
CU METROUL
CĂMAȘA ȚĂRANULUI
CASCA SOLDATULUI – SCUTARU ION
CU EI VREAU SĂ SEMĂN – DRAPELUL
ȘTEFAN CEL MARE ȘI MICUL OȘTEAN
UN TRICOLOR PENTRU UNIRE
DECEBAL, EROUL DACILOR
ALMANAHUL ȘOIMII PATRIEI
MIRCEA CEL MARE ȘI SOLII – 1987
CRĂIASA ȘI CEI DOI FECIORI – 1988
PAGINI DE AUR DIN LITERATURA ROMÂNĂ – 1989
LEGENDE ALE VITEJIEI ROMÂNEȘTI – 1990
CUTEZĂTORII
CUTEZĂTORII PRINTRE NOI
ARCAȘII LUI ȘTEFAN CEL MARE – 1969
O bandă desenată în 18 planșe realizată în colaborare cu Puiu Manu în anul 1969, scenariu Costache Anton. Primele 7 planșe au fost desenate de Albin Stănescu, iar de la 8 la 18 de Puiu Manu. De aceea această bandă va fi postată atât aici la Albin Stănescu cât și la postarea despre Puiu Manu.
Lui Sion Sidi-Ahmed – fratele temutului Mamac-han, i se aduce știrea că oșteni neînfricați au închis toate drumurile de întoarcere. Lupta hotărâtoare se dă la Vadul Zimbrilor, unde căpitanul Costea Gînju, călugărul Manoilă, Toma Piticu și Oană Cerb prind o pasăre rară: pe însuși Sion Sidi-Ahmed.
AUGUST FIERBINTE – 1974
1944. Ca să-și câștige existența, Ionică, un copil de 12 ani, orfan, muncește în port. Aici l-a cunoscut pe Andrei, un tânăr de 17 ani, care e utecist. Un agent, urmărindu-l pe Andrei, l-a prins pe Ionică…”
Scenariu de Tudor Popescu, seria completă: 14 episoade.
AUREL VLAICU – 1970
Scenariu de Radu F. Alexandru, seria completă: 8 planșe.
Cei doi frați, Ion și Aurel, își construiesc o pereche de aripi din șindrilă, cu care se lansează dintr-un copac. Aripile se frâng, Ion își rupe mâna, iar Aurel încasează o bătaie grozavă pentru toți gărgăunii ce-i trec prin cap.
DIN ZORI DE ISTORIE – 1978
Scenariul de Vasile Mănuceanu, bandă completă: 9 planșe.
Seminție tracică, vorbind aceeași limbă, având aceeași cultură și aceleași obiceiuri, geto-dacii, stabiliți din străvechi timpuri pe pământurile carpato-dunărene, au rămas în istorie ca un neam plin de vitejie, iubitor de libertate. Prin multe frământări și furtuni au trecut geto-dacii mai înainte ca marele rege Burebista să-i unească într-un singur stat. Între aceste episoade eroice, istoricii de odinioară pomenesc îndârjita rezistență pe care, în anul 514 i.e.n., i-au opus-o regelui persan Darius, venit pe aceste meleaguri în fruntea unei puternice expediții de cucerire.
MIU-AL-FLORILOR
NEÎNFRÂNȚII – 1978
În anul 1978, „Cutezătorii” a publicat banda istorică „Neînfrânții”, după un scenariu de Vasile Mănuceanu. Desenele au fost realizate de Albin și Claudia Stănescu.
Este interesant că acțiunea din „Neînfrânții” se bazează în linii mari pe mărturii din cronicile vechi. Alexandru cel Mare chiar a trecut Dunărea într-un „raid” contra tribalilor, iar Zopyrion și-a găsit sfârșitul când se întorcea învins de la Olbia, undeva în pusta getică (Bugeac sau Bărăgan)…
Serialul se termină poate brusc și nenatural, ar mai fi trebuit să fie un episod sau două.
„Trecând prin pământurile daco-geților, generalul macedonean Zopyrion pornește la asediul cetății Olbia. Dardanos, tânărul conducător get, pândește necruțător oastea năvălitorilor, pe care a jurat s-o nimicească”.
URMĂRIREA
ALMANAHUL VACANȚA CUTEZĂTORILOR 1988
PALOȘUL NEÎNFRÂNT
Era anul 1457. Ștefan cel Mare abia urcase pe tronul Moldovei, cea întruna călcată de tot felul de cotropitori. Tânăr, curajos, drept, noul domn voia ca Țara Moldovei să fie puternică, iar moldovenii stăpâni la ei acasă. Așa va fi !
LUMINIȚA
Pe lângă interesantele benzi din revistă, unele coperți ca și în Șoimii patriei și Cutezătorii au fost desenate de Albin Stănescu și le postez mai jos deoarece sunt tablouri în miniatură ce pot fi puse chiar pe pereți.
CĂPITANUL LUI MIHAI-VODĂ VITEAZUL 1969
ADEVĂRATUL URMAȘ AL LUI TARZAN – 1970
Scenariu de Tiberiu Ban și Ecaterina Bokor, seria completă: 8 planșe.
Tânărul Jimmy, nepotul lordului Greystoke, celebrul Tarzan de odinioară, se pregătea să-și petreacă vacanța în Africa. Valetul îl chema în biblioteca castelului.
TERRA II
CLUBUL TEMERARILOR
În anul 1966 se lansează colecția CLUBUL TEMERARILOR care va avea 76 de volume apărute. Coperțile a aproximativ 20 dintre ele au fost desenate de Albin Stănescu. Iată-le mai jos:
PRIMUL MEU DICȚIONAR
La inceputul anilor ’70 incepe o munca titanica la ilustratiile pentru „Primul meu dictionar”, lucrare ce ìi va lua aproape 3 ani, cartea incluzand sute de ilustratii redate minutios cu un realism fotografic. Va fi publicata in 1974 si datorita succesului de care s-a bucurat, reeditata in 1978, in limbile româna si engleza, aparànd in România si tari vorbitoare de limba engleza, incepànd din UK pàna in Australia,Noua Zeelanda si Africa de Sud (editura Brown-Watson).
ASEDIUL
ZDREANȚĂ 1982
MIU-AL-FLORILOR 2017
În luna aprilie 2017 s-a lansat albumul de benzi desenate cu titlul Miu al Florilor, format A 4, tipărit pe o hârtie specială, în 36+4 pagini în culori, dar recent am intrat în posesia unui exemplar cu dedicație de la domnul Albin Stănescu. Domnul Stănescu a desenat nenumărate coperți de cărți și broșuri, ca pictor este autor a nenumărate tablouri, dar acesta este abia primul album de benzi desenate care apare și conține povestea lui Miu haiducul în bandă desenată, prima dată publicată în paginile revistei pentru pionieri din Epoca de aur, Cutezătorii, în anii 1970. Mai jos postez câteva imagini din acest frumos album, prefațat de talentatul istoric al benzilor desenate românești, Dodo Niță, cu care am avut onoarea și plăcerea să fac cunoștință. În introducerea albumului Dodo face un istoric al haiducului Miu al Florilor, iar la sfârșitul albumului o scurtă biografie a celor 2 desenatori ai acestui serial de benzi desenate, Ion Deak din Cluj și Albin Stănescu din București.
Iată cărțile care apar în bibliografia amintită în album despre Miu haiducul, de scriitorul George Pietraru, în colecția Clubul temerarilor, însă desenele coperților nu îi aparțin lui Albin Stănescu, ci lui Dumitru Ionescu, deși stilurile sunt asemănătoare. Broșurile Miu haiducul au apărut în 1968, iar Întoarcerea lui Miu-haiducu în 1970.
EXPOZIȚIA B.D ALBIN STĂNESCU
BIBLIOGRAFIE:
- Istoria benzii desenate românești 1891-2010 – Dodo Niță, 2010
- Dicționarul benzii desenate din România – Dodo Niță
- Blog Cutezătorii
- Albumul Miu al Florilor – Introducere de Dodo Niță, 2017
- Colecția Șoimii patriei
- Colecția Cutezătorii
- Colecția Luminița
- Colecția Clubul Temerarilor